Vintage POLICE: TARGURI

Se afișează postările cu eticheta TARGURI. Afișați toate postările

luni, 7 februarie 2011

luni, 21 decembrie 2009 CUM A FOST LA TARGUL VINTAGE DIN GAIA BOUTIQUE CLUB, X-MAS IN PORTOBELLO

luni, 21 decembrie 2009

CUM A FOST LA TARGUL VINTAGE DIN GAIA BOUTIQUE CLUB, X-MAS IN PORTOBELLO

Chiar ma gandeam la ce ar mai trebui sa scriu aici, asta intre doua postari pe blogul celalalt (care vor continua si ele ceva mai incolo) - ca de obicei, aveam o lista pe undeva insa mi-e imposibil s-o gasesc in momentul de fata. Asa cum se intampla dupa toate targurile, totul este intors pe dos, de ordonat, resistematizat etc. etc. - o imagine pe care doar cateva grenade bine plasate in mijlocul casei cred ca ar reusi s-o obtina. Si poate ca nici macar cu atata succes...
Nu-i nimic, foarte frumos - asa descopar si eu tot felul de alte lucruri pe care nici macar nu stiam ca le am. E un fel de targ personal, organizat ad-hoc. Merit si eu, nu?Doar pe birou am o aglomerare de obiecte cu care as putea umple macar o jumatate de spatiu la un targ - toata colectia de Vogue si Marie Claire de anul acesta, usor masacrata , tigari, Coca Cola, liste de haine, cuie(?, astea nu-s ale mele), o curea roz, patru palarii minunate despre a caror existenta habar n-aveam, aparatul de fotografiat, carti de vizita, invitatii la tot felul de evenimente, nelipsitele agende (doar aia care-mi trebuie, nu...), doua nurci care se pupa bot in bot, o super carte despre isoria pantofilor (pe care va trebui sa vi-o prezint si voua; mai intai insa va trebui sa vorbesc un pic despre palarii).
Evident, n-o sa vorbesc acum despre palarii (desi se pare ca e mare nevoie, iar intalnesc tot felul de bazaconii pe net...), o sa abordez cel mai la indemana subiect cu putinta, mai ales ca e unul deosebit de placut si (mai ales number 2) ca m-a intrebat foarte multa lume "ce, cum, de ce", asa ca mi-e mult mai simplu sa povestesc aici decat la fiecare in parte, targul vintage PORTOBELLO X-MAS PARTY DIN GAIA BOUTIQUE CLUB. Asta in timp ce se descarca filmuletul - din pacate nu e facut prea bine, pe de o parte lumina nu m-a ajutat si, pe de alta parte, nu puteam sa-mi parasesc locul ca sa filmez, dat fiind ca am participat, concomitent, si la targul din Club Control (doar sambata) si, prin urmare, la Gaia am fost singura.
A fost absolut minunat (dupa cum am mai zis, ca intotdeauna Gaia nu se dezminte!), noua locatie e foarte primitoare, placuta, calda - cred ca mai mult decat un simplu targ, a fost (cel putin pentru mine) un cadou binemeritat. Trecand peste un incident legat de lumanari care m-a facut sa-mi vizualizez colectia sub forma de scrum si cenusa (ca orice sagetator obsesat de foc...), am fost extrem de zglobie si de zambareata (de fapt asta mi se intampla des, insa e necesar de mentionat, cine nu ma cunoaste personal se asteapta la o aparitie stil Hannibal Lecter - e adevarat, sunt un mare fan, insa nu exista nicio asemnare...LOL).
Locul pentru stand (desi ar fi trebuit sa stau in alta parte insa anumite persoane s-au extins prea mult) a fost absolut perfect (si le multumesc Laurei si echipei Evintage pentru asta!), oamenii de acolo - prietenosi si saritori, biscuitii si fursecurile delicioase (n-am reusit sa flu de unde le-au cumparat, daca stie cineva il rog sa-mi spuna si mie) iar clientele marturisesc ca m-au uimit, in sfarsit am avut cu cine discuta despre vintage la modul serios. Adica a iesit cum mi-am propus (de obicei socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ, in ciuda experientei).
Mi-a facut o enorma placere sa stau acolo, un targ de nota 10 (nu ca m-as indoi vreodata de lucrul acesta) din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al comertului propriu-zis. Ma bucur ca piese d valoare au ajuns pe maini bune, la oameni care le inteleg si le apreciaza - pentru mine asta e cea mai mare multumire.
De doua lucruri imi pare rau: ca n-am avut posibilitatea de a filma mai pe larg tot ce s-a intamplat acolo (automat a trebuit sa aleg un moment mai spre final, cand era mai putina lume pentru ca altfel n-ar mai fi avut cine sa stea de vorba cu clientii) si ca n-am apucat sa ma uit prea bine la celelalte standuri - nu exista targ de la care sa nu plec cel putin cu o achizitie pentru colectia personala, de data asta din pacate n-am avut cum.
Asa ca o zi geroasa de iarna, cu viscol, gheata si tot ce poate fi mai antipatic pe lumea asta s-a transformat intr-un minunat Craciun vintage in Portobello...
Ce bine ar fi sa fie un Craciun asa in fiecare zi!
Filmuletele sunt aici, scuze pentru calitatea slaba:
GAIA VINTAGE 1
GAIA VINTAGE 2

TARG FRESH VINTAGE - VERDE CAFE, EDITIA A DOUA

Asa, bine...tocmai am pierdut vreo jumatate de ora ca sa ma lamuresc unde ramasesem cu cronica targurilor si sa-mi fac o lista cu ce ar trebui sa scriu - noroc cu cele doua cafele, am timp...
Ar fi sapte targuri si inca nu stiu daca sa o iau in ordine cronologica, pozitiv, negativ sau pur si simplu la intamplare... Adica nu ca "ar fi", sunt sapte targuri dar:
1. unde-i firul de la aparatul de filmat? Nu, n-am descarcat filmuletele nici pana in ziua de azi.
Problema esentiala - mai intai sa gasim firul. Fir gasit. Vai, ce ordonata sunt, nu-mi vine sa cred - era chiar in fata mea, altfel nu-l mai gaseam in veci. Asa cum nu reusesc sa-mi gasesc pantalonii scurti de jeans - mda, stiu ca n-am nevoie de ei tocmai acum dar vreu sa-i gasesc, ma zgarie pe nervi sa nu stiu unde e un lucru.
Asa ca o sa incep in ordine cronologica (cu ferma dorinta de a continua), nu de alta dar ar trebui sa si infig firul in computer ceea ce e prea dificil pentru mine la ora asta. Filmul de la Verde Cafe, editia a II-a si cel de la Kiseleff sunt in calculator.
Ok, TARG FRESH VINTAGE, VERDE CAFE, EDITIA A II-A, organizat de Oana de la HAINE VINTAGE. E de bine (adica a fost de bine), ca intotdeauna cand e vorba de Oana. Ok, asta daca nu sunt nu racita atat de tare incat sa ratez vreun targ...
Era bine si cald si eu inca eram blonda si fara breton (dupa cum puteti vedea si in video), bretonul a survenit dupa si acum e pe cale de vindecare. Da' mi-e frig.
Din cate-mi aduc eu aminte (si de obicei imi aduc bine aminte...) nu m-a enervat nimeni, n-am facut spume - de altfel la Verde cafe m-am simtit intotdeauna ca acasa. Spatiul este extrem de generos - despre hainele de pe stender nu pot sa va spun mare lucru, majoritatea si-au gasit deja stapane noi.
Pisica din imagine nu stiu daca a ajuns deja manson (dar arata tare bine - desi mie nu-mi plac matele).
Si eu continui sa va insir tampenii - ia uitat-va voi la film si vedeti si singuri cum a fost. Eu vreau sa-mi beau cafeaua.
Filmul este aici: http://www.youtube.com/watch?v=dOtTM-pcEe8
Pozele sunt luate de pe site-ul Haine Vintage.

CUM A FOST LA TARG GREENTEA GOES VINTAGE

vineri, 3 iulie 2009

CUM A FOST LA TARG GREENTEA GOES VINTAGE

Mda, stiu ca targul a fost cu o luna in urma dar va asigur ca acest fapt chiar nu m-a impiedicat sa raman cu sechele... Si oricu, cred ca v-ati obinuit deja cu stilul meu de a fi in urma cu postarile, tot timpul apare cate ceva (si este extrem de neplacut cand acest ceva e cate-o porcarie...) de care trebuie sa ma ocup lasand, evident, totul balta. Si unde mai pui ca abia acum am fost capabila sa descarc filmarea de la Green Tea deoarece:
1. intr-o prima faza n-am gasit firul de transfer, normal ca el era infipt in computer si atarna ca un mat trist prin spate. Mi-am dat seama cand a trebuit sa descarc fotografiile cu noile postari pentru Your Vintage Wardrobe. Apropo, sper sa va placa. Bun. Intr-un final am depistat firul si-am dascarcat filmuletul. In fine, cel putin asa sper, n-am verificat.
2. intr-o faza intermediara - sa zicem - am considerat ca de fapt sunt foarte ocupata si n-am chef sa scriu despre nimic. Ceea ce, in mare, este oarecum adevarat. Combinati cu un pic de lene si-o sa vedeti ce iese...
3. in faza finala (care ma incearca si acum) pur si simplu nu simt nicio dorinta arzatoare de a scrie despre Green Tea Goes Vintage. Nu stiu de ce (adica stiu...) dar evenimentul in sine imi provoaca utilizarea unui vocabular vag scatologic. De fapt nu chiar atat de vag... Cum asta e terenul de joaca al lui Bad Pitzi, o sa incerc sa ma abtin.
DAR:
1. daca as fi stat cuminte acasa (ceea ce o sa si fac de acum incolo) NU s-ar fi intamplat urmatoarele:
i) sa ajung acolo la ora 9 (DA, la ora 9, chestia asta nu am mai facut-o penttru nimeni de mult timp si nici sa nu va mai asteptati sa o fac pentru cineva) cu taxiul si taraind valizele cu haine dupa mine de parca as fi fost refugiata de razboi.
In aceste conditii sinistre deja imi era somn, foame, plus ca eu urasc valizele de orice fel, am fost la un pas de a le abandona pe marginea drumului. Nimic iesit din comun. Booon.
ii) sa ajung acolo si sa vad O MARE DE OAMENI. Adica o mare e foarmata din multe multe picaturi, asa am invatat io la gradinita. Si aceste picaturi, dragele de ele, stateau cam intr-un picior. Normal, picatura n-are picior, paharul ala care s-a umplut are (in schimb)... adica imaginati-va voi (daca puteti face acest efort) vreo 60 si de picaturi intr-o baltoaca facuta de-un pui de pisica...
iii) Dupa ce am platit o taxa de participare de 100 de RON (da), mi s-a zis "gaseste-ti un loc". Ceea ce ar fi fost posibil doar daca omoram pe cineva si-i aruncam cadavrul peste gard, ca nici sa-l ingrop acolo n-as fi avut loc. Mda, nu m-am gandit ca as fi putut folosi valizele...
iv) ma plantez pe spatiul verde, undeva foarte departe de intrare. In fine. Dupa care incepe impinsul, si 'mai strange-te", "mai incolo", "hai, inca un pic ca se poate". Stenderul a ajuns prin niste trandafiri, pagubele colaterale au fost iminente: anumite materiale reactioneaza foarte prost la intepaturi si zgarieturi. Am ajuns cu scaunul peste fetele care incercat sa ghiceasca in Tarot. asta in conditiile in care aveam cel mai mic stender existent pe piata si o masuta minuscula. Am fost doi (ca era si sotul meu acolo) pe un scaun. A scapat ieftin: si-a rupt pantalonii. Da, tot in trandafiri.
v) in disperare de cauza m-am gandit sa-mi iau catrafusele si s-o sterg. Ei, uite ca asta nu se mai putea, n-avem cum iesi. O solutie ar fi fost sa azvarl stenderul peste gard, asa cum era...
vi) Mi-am dat seama (in scurt timp) ca e foarte cald. Si ca nu exista un pom/umbrela, un ceva. M-am copt ca un ardei la soare. Probabil ca daca nu aveam palarie ajungeam la spital. Insolatie oricum am facut. Amandoi.
vii) Clienti au fost. Doar ca nu prea reuseau sa ajunga pana acolo. Nu prea reuseau sa ajunga pe nicaieri asa ca ne conversam peste trandafiri, "da, asta-i cartea de vizita", "vreau si eu aia, mi-o pui deoparte?" etc. etc. Cine reusea sa razbata pana acolo, intr-un picior, era oricum transpiart si distrus si nici nu-i mi ardea de probat. De fapt unde sa probeze? A, da, inauntru. la toaleta. Stiu. Mi-a luat un sfert de ora sa ma aburc pe scari. L-am calcat pe-un nene pe mana. Statea omu' pe scara cu handmade-ul, n-avea loc. Cam ca cersetorii de la metrou. O jumatate de ora in fata baii. Nu, nu proba nimeni nimic, nu va speriati. Nevoi fizice.
CONCLUZII
i) cand organizati un targ vintage ganditi-va la el ca la un eveniment de BUN SIMT, nu ca la un mijloc de a face bani. Pentru ca proprietara de la Green Tea a fost singura care a profitat din acest lucru. N-am gasit, intr-o luna de zile, un participant care sa-mi fi zis ca e multumit. Un client care sa fi plecat fericit de acolo. MULT nu inseamna BINE.
ii) targul vintage nu este un TALCIOC unde lumea sa-si intinda lucrusoarele pe ziare. Pe piata romaneasca nu sunt mai mult de 10 site-uri si bloguri de vintage. Asa ca inghesuiala nu s e justifica. Nu am nimic cu cei care vand second-hand, handmade, cosmetice, prajituri etc., unii au lucruri extrem de interesante si de frumoase. INSA daca e TARG DE VINTAGE, sa fie targ de vintage, nu adunatura de de toate. In care aceste obiecte nici macar nu se armonizeaza intre ele de niciun fel.
iii) A fost infiorator, cel mai prost organizat targ de pana acum. Imediat dupa el vine cel de la Muzeul Taranului Roman, organizat de Studio Pierrot si Adrian Kiss. Adica Targ(usor). Unde am suportat miros de mancaruri, de ciorbe si alte chestii. Care miros s-a impregnat in haine. Ceea ce pe mine m-a costat - adica nu stiu cat de clar e ca dusul la spalatorie a peste 100 de articole vestimentare (din nou) costa. Au avut nerusinarea de a ma invita din nou. Guess what: nu ma duc.
iv) Stiu ca e oarecum atipic insa nu ma deranjeaza targurile la care nu vand. Asta chiar nu e o problema pentru mine, vintage-ul nu functioneaza chiar asa. Important e sa ma simt bine. Am mai participat la targuri care n-au iesit perfect din diverse motive (lipsa publicitatii, suprapunere cu alte targuri sau cu o sarbatoare, ploaie, caldura etc). Insa au fost evenimente de bun simt, organizate astfel incat toata lumea sa fie multumita. De oameni care da, castiga (pentru ca asa este normal) insa castiga pe masura muncii lor, nu calcandu-i pe altii in picioare.
Asta e filmuleltul, impartit in trei:
http://www.youtube.com/watch?v=DYe6Fnzr4Kg
http://www.youtube.com/watch?v=WpTbRIs4Mig
http://www.youtube.com/watch?v=WpTbRIs4Mig

CUM A FOST LA CIRESARII VINTAGE SHOW

sâmbătă, 1 august 2009

CUM A FOST LA CIRESARII VINTAGE SHOW

Deci unde ramasesem? Cred ca la prima editie a Targului de la Bar Scanteia, respectiv Ciresarii Vintage Show. Apropo, chiar astazi a fost High Heels Vintage Fair la Cafe Verde, sper ca v-ati dus si ca a iesit bine - de fapt cand se ocupa Oana de la Haine Vintage de ceva, automat iese bine.
A fost cam de mulltisor targul (nu ma intrebati data, ora....nu le am cu chestiile astea), din pacate video nu am (hihihi, nu ma mai chinui cu youtube, zic si eu "din pacate" ca sa par draguta. Nu sunt.) Acum fara gluma, targul a fost bestial, m-am simtit excelent alaturi de Monica si Ana de la Evintage (fara liniuta, stiu), de Oana de la Haine Vintage (precizez de fiecare data deoarece sunt o groaza de Oane in campul asta, din fericire ma simt bine alaturi de toate), de Alice de la Dulapul Bunicii.
Plus ca aveam o costumatie ceva intre extraterestru si pioniera...adica nu ma pune pe mine, nene, sa gasesc O FUSTA PLISATA BLEUMARIN. Nu de alta da' nu pot. Hainele de vanzare le gasesc in mod miraculos (de fapt nu e chiar atat de miraculos, sunt extrem de ordonatepe categorii, perioade, printuri, culori), pe ale mele niciodata. Adica de fapt nici nu stiu ce am, daca vreau sa fac un shopping mic e suficient sa-mi deschid unul din sifoniere. Oricum, ideea de baza (tovarasi) e ca n-am gasit fusta "de pionier" desi sunt sigura ca ea exista pe undeva. Bine, asta nu inseamna automat ca-mi si vine sau ca mai arata a fusta plisata. Dar am descoperit ca am o fusta plisata fucsia (de care m-am indragostit instantaneu, da, da, cred ca o am de vreo 10 ani). Mi-am facut si doua cornite (vezi foto), nu stiu ce legatura are asta cu pionierii dar cum eu sunt o persoaa foarte logica probabil ca are mare legatura. Dupa cum vedeti/cititi, postul de fata are mare legatura cu persoana mea - ceea ce banuiesc ca e un lucru deosebit de simpatic. Mda.
Revenim la targ. Presupun ca stiti Barul Scanteia, este pe Bulevardul Ferdinand, cam la o statie de trombeluz (sau ce trece pe acolo) - daca nu va descurcati, scrie mare SCANTEIA cu rosu. Apropo, am impresia ca ideile astea de stanga (de fapt nu stiu exact cat de mult are legatura cu stanga) ii incita extrem de mult pe taximetristi care uita sa dea restul. Come on, cum sa-ti dau eu tie bacsis inca o data pretul cursei? Ce, crezi ca n-o sa-ti cer restul? Ba uite c-o sa ti-l cer. Ca sa nu ma mai enervez, data viitoare o sa te reclam. Deci, daca nu vreti neaparat sa va enervati e mai bine sa luati trombeluzu'. Ala merge incet da' sigur. Riscati diverse alte chestii, ok, de la mirosuri insuportabile, cersetori, hoti de buzunare etc. etc. Oricum, senzatii tari. E logic - daca te duci intr-un pub de stanga, mergi cu mijloacele de transport in comun.
Barul e tare dragut, proprietarii la fel, plus ca sunt doua terase si o curte marisoara, racoroase. Se poate si manca ("parizerul pe ziar" am auzit ca e absolut excelent - sincer, n-am gustat, nu mananc parizer insa mi se pare o idee simpatica. Am mancat salata bulgareasca - chiar la targ - si e exact cum trebuie.).
Asa ca la targul asta am tras oarecum chiulul - am stat la beri (nu prea beau eu bere da' asa mi-a venit), la taclale, mi-am luat o rochie superba de la nu stiu cine (c-am uitat sa intreb) si cosmetice de la Olivo, sapun natural cu miere si ulei de masline, de cand l-am descoperit il folosesc intensiv, inclusiv pe fata (mmmm...yummy) si samponul cu ulei de masline (bestial). Vizitatori au fost, vanzari la fel.
La cea de-a doua editie n-am mai ajuns din cauza unui contratimp dar sunt sigura ca vor mai fi si altele.
Sincer, m-am simtit ca acasa.

CUM A FOST LA GAIA GARAGE COUTURE

miercuri, 1 aprilie 2009

CUM A FOST LA GAIA GARAGE COUTURE

Mi-am facut si cafea (da' asa, de-a naibii, da, la ora asta!) ca sa scriu despre Gaia garage Couture. Si mi-am luat si o tigara desi de fapt eu nu mai fumez (dar uite ca in valtoarea evenimentelor iar am inceput sa fumez, shame on me!).
La targ a fost BINE. Si la GAIA a fost BINE.
Si na, mai greseste omu' (zise ariciul dandu-se jos de pe perie...) - stiu ca am scris de rau despre celalalt targ Gaia de data trecuta, am gresit se pare.
Se pare asta il pun asa, ca sa nu ies cu orgoliul chiar sifonat de tot. LOL
Ma bucur c-am gresit, stiu ca si voi va bucurati c-am gresit asa ca macar o data e toata lumea de acord. Mi-e clar ca am avut o parere aiurea despre clubul asta si despre oamenii de acolo. Poate din cauza ca am fost tarata de prieteni (care, da, frecventeaza, unii dintre ei) in momentul nepotrivit, cu dispozitia nepotrivita.
Se pare insa ca la targ toate s-au potrivit. Mi-a placut spatiul, mi-a placut cum e amenajat, mi-a placut organizarea si, mai mult decat oricat, mi-au placut oamenii de acolo. Persoane inteligente, prietenoase. O groaza de fete frumoase. Oameni interesati, curiosi.
M-am simtit extraordinar, m-am agitat cat am putut (si n-am mai ajuns la petrecerea de dupa, nu mai puteam!), m-am distrat, am palavragit si-am vandut, am fumat si-am baut bere (ceea ce nu prea fac da' mi-era sete).
M-am simtit atat de bine ca nici foame nu mi-a mai fost (asa ca n-am mancat, bila alba).
De o singura chestie imi pare rau... nu mi-am cumparat nimic! Ceea ce pentru mine e absolut atipic, cred ca eram prea concentrata la ce era de facut acolo ca sa ma mai gandesc si la mine.
Cu o noapte inainte scriam etichete (inca mai scriu in somn...). Dupa care am indesat totul in masina cu riscul de a ma trezi cu cuiele de la stenderul pentru genti infipte-n cap.
Mi-am exercitat meseria de incarcator/descarcator (poveste veche...) asa ca n-am mai facut gimnastica de atunci...
Evident ca am ajuns in intarziere. Mare. Da' n-a contat.
Evident ca am uitat sa pun etichetele cu preturi pe ochelari.
Si-am vazut atatea lucuri misto pe-acolo cat pentru o noua garderoba. Mi-au ramas in cap niste pantofi roz de la Evintage care cred ca mi-erau mari...
Uite c-a iesit si monstruletul din barlog...
In puteti viziona (cu tot cu stand) in filmuletul de mai jos. Pe care nu l-am facut eu (ca n-aveam rabdare), l-a facut al meu sot (care nu stie sa filmeze).
Asa ca o sa ma vedeti doar din spate. Data viitoare va promit si o vedere frontala.
http://www.youtube.com/watch?v=LWDauMfHy-4

CUM A FOST LA TARGUL DE FLORII (ARTIZART)

Targul s-a tinut pe 11-12 aprilie pe terasa restaurantului Rodon si a fost organizat de fetele de la Artizart (adica Madalina Timofte si Suzana Vasilescu).
Cam ce a fost pe acolo: "Accesorii handmade, genti pictate, cercei si margele mesterite manual, sapunuri fabricate cu dragoste dupa retetele bunicii, produse cosmetice naturiste, haine si accesorii vintage si retro, bentite cu stil, brose haioase, decoratiuni de Paste"
De participat au participat:
Vintage:
VintageWardrobe, Limitededitionshop, The Attic, TimeMachine, BibaBazar, Garagesale, AboutVintage, Buributique, MargicaVintage, Bohemian Girl

Handmade:
Lalapupu, Deianeirajewellery, TricksBox, Buburuze, ChezSeReBe, PumkinDesign, BibaBijoux, CecileArt, Gentutze, ArtizArt, SissyBijou, Liliart, Mademoiselle de Bucarest, Picturicipentruceimici, Zorzoane, Alhambra-Bijoux, ClipCraft, IMadThis, NuDoarCercei si multi altii!

Haine:
Unda, Alina Ene, Artisan Nature, Ramonesdesign, Mihaela Braileanu.

Cosmetice naturiste:
Sapunuri dupa retete de casa: Lucia Dinescu si cosmetice din ingrediente organice Olivo.
In ciuda faptului ca n-a fost chiar o invazie de vizitatori (ceea ce, personal, chiar as spune ca nu m-a deranjat), m-am simtit excelent. Merit si eu o mica vacanta din cand in cand, nu? Am baut cafele peste cafele, am rontait cate ceva, m-am prajit la soare... Locatia e superba, oameni simpatici. Plus ca ne-au hranit si ne-au dat de baut... Asa ca m-am simtit extrem de rasfatata. Dupa cum puteti constata si in filmuletul urmator (facut in a doua zi de targ):
http://www.youtube.com/watch?v=wI8J9y9PMLc

TARGUL VINTAGE THE CLOTHES NEXT DOOR DE LA ARENELE ROMANE

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

TARGUL VINTAGE THE CLOTHES NEXT DOOR DE LA ARENELE ROMANE

TARG VINTAGE THE CLOTHES NEXT DOOR ARENELE ROMANE
Cum toata lumea ma intreaba cum a fost la targul vintage de la Arenele Romane, m-am gandit sa sar peste toate celelalte subiecte pregatite si sa trec direct la prezentarea acestui targ, mai ales ca pe 18 si 19 decembrie va avea loc o noua editie, organizata de THE CLOTHES NEXT DOOR, respectiv de Stefanie Ludwig si de Mihaela Cernea.
Trei zile de targ nu sunt o gluma - e nevoie de pregatiri intense, operatiuni de incarcare-descarcare, agitatie, oboseala, nervii sunt in general inevitabili. Insa in mod ciudat de data asta chiar nu m-am enervat - adica e chiar ciudat rau, eu de obicei trebuie sa gasesc un motiv, ceva, ca sa-mi ies din pepeni. Spatiul a fost mai mult decat suficient (nu e posibil chiar la toate targurile sa obtii doua locuri - de data asta s-a putut), nu mi s-a rupt niciun stender, nicio unghie, a fost lumina, a fost muzica buna. Si, ceea ce e cel mai important, au aparut clienti de calitate care chiar stiau despre ce este vorba. Si caldura (nu exagerat dar suficient cat sa nu turbez - ca daca mi-e frig s-a terminat) s-a simtit. Intr-un cuvant (care de fapt sunt mai multe): m-am simtit bine, atat de bine ca in cea de-a treia zi, la sfarsit, era sa raman pe acolo, n-am mai reusit sa indes totul in masina. Pana la urma a intrat tot ce era de intrat, pe sistemul masina=poseta, adica totul e sa vrei. Am circulat prin oras cu coarnele de la cuier - trebuie sa ma gandesc cum as putea sa le adaptez la o tinuta...
Participanti - in jur de 100, cum vor fi si la aceasta noua editie. Pareri? Impartite - stiu ca nu toata lumea a fost multumita insa vanzarile sunt din punctul meu de vedere un factor relativ, iar participarea la un targ (orice targ) un risc care trebuie asumat.
Dupa cum am mai zis intr-un articol anterior, conteaza foarte mult patru factori: organizarea, publicitatea, numarul de vizitatori si calitatea lor si, nu in ultimul rand, punctul dureros, vanzarile. La The Clothes Next Door Arenele Romane, chestiunea s-ar putea sintetiza in modul urmator:
1. Organizare - foarte buna, locuri deja stabilite, spatiu suficient, lumina, bar, muzica, organizatoarele mereu la dispozitia participantilor (cum au reusit nu stiu - si nici in cat timp si-au revenit dupa acest eveniment...). O singura problema (normal, sunt carcotasa...): spatiul de trecere intre standuri ar fi trebuit calculat mai bine... Dar banuiesc ca de data acesta se va rezolva.
2. Publicitate - de data asta chiar a fost de nota 10, nimic de comentat, s-a facut publicitate peste tot. Pana si eu ajunsesem sa ma enervez in masina tot auzind de targ la radio...
3. Numarul de vizitatori chiar m-a uimit, mai ales ca e vorba de o locatie noua pentru targuri. Oameni de toate soiurile, din fericire preponderent de soi bun... Deduc de aici ca publicitatea (si, implicit, munca d eorganizare) si-au facut efectul.
4. Vanzari - problema e relativa (da' relativa rau de tot...), in ceea ce ma priveste au fost pe masura asteptarilor. Evident, ocupandu-ma si cu recenzarea evenimentelor legate de vintage (si nu doar de augusta mea persoana), intreb. Unii au vandut foarte bine, altii nu au vandut nimic. Inca n-am descoperit din ce cauze insa e posibil ca acestea sa depinda de profilul clientilor. Care au inceput sa faca diferenta intre vintage si second hand - cel putin asa sper, nu cred ca e o simpla iluzie de-a mea.
Asa ca o sa ma vedeti si la editia urmatoare - cred ca era logic.
Cu speranta ca vizitatorii nostri vor deveni din ce in ce mai pretentiosi, va las sa va uitati la filmuletul de pe you tube AICI. Filmulet? Adica am vrut sa zic film, da, film, dar mi se trage de la atatea bluzite si hainute si fustite, m-am contaminat. Asa ca sper ca pe viitor sa nu mai aud de mizeriutze, de zdrentulete, de secondhanduletze si de alte cotete ca deja mi s-a acrit.
Uite, s-a descifrat misterul, de aiai eram io acra. In semn de protest mi-am scos camasa Chloe cu maimute la plimbare. Si e ROZ.

P.S. Vai, cat pe ce sa uit... ii urez individului/individei retardat/e care s-a gandit ca e frumos si util sa-mi fure un cercel albastru in forma de floare anii '60 sa-i ramana in gat. Nu de alta dar daca pun mana pe el/ea exact acolo o sa ajunga cercelul... O sa i-l infig in gat si-o sa-l scot printr-o nara cu tot cu bruma de creier pe care o are. Macar daca-i fura naibii pe-amanadoi as mai fi inteles!

I. TARGURI SI FAZE II. DUPA CARE SE DOVEDESTE CINE E MITZI

Astazi, prinsa in valtoarea noilor postari de pe Vintage Wardrobe, ma tot gandeam (obsesiv) ca e cazul sa mai scriu si pe Vintage Police. Nu de alta, dar mi s-a reprosat - adica omu', cum ma vede/ scrie/ vorbeste la telefon, hop si cu Vintage Police, ca de ce, pai cum, ca ce s-a intamplat...
Ce sa se intample? Nu s-a intamplat nimic, tot doua cafele beau de dimineata, nu mi-a spart nimeni capul, nu mi-a trimis nimeni o bomba la pachet si nici un cap de cal mort. De murit, n-am murit - dovada ca ma vedeti pe la targuri. M-am facut satena (cred ca v-am mai spus, dar who cares...), n-are legatura. N-am avut timp, desi, daca socotesc bine, probabil c-as fi avut. Da' in loc sa scriu am preferat sa joc Age of Mythology - nu de alta dar e amuzant sa-i pui pe micii sclavi la munca. Asta-i joc pentru copii din aia retardati (sau pe-aproape), precizarea asta o fac ca sa va scutesc de alte comentarii ulterioare.
Oricum, prioritatea ar fi sa scriu despre targuri - lumea vrea sa stie cum a fost, cu cine etc. etc. Problema e ca inca nu ma pot hotari despre care targ sa scriu, nu de alta dar daca ar fi sa respect ordinea cronologica ramasesem pe undeva prin august, la targul de la Kiseleff. Nu va faceti probleme, nu uit - am toate amanuntele in cap insa - hihihi - filmuletele si pozele sunt inca in aparat. Mda, asta e lene.
Asa ca in seara asta (dupa ce am muncit nu tocmai voios toata ziua) o sa ne mai voiosim un pic cu o mica sinteza, o sintezutza despre anumiti clienti/anumite cliente si obiceiurile lor la anumite targuri. Gresit, nu la anumite, la toate targurile - nu stiu de ce am spus "anumite", asa, ca sa ma aflu-n treaba. Adica la anumite targuri s-au intamplat unele, si la alte anumite targuri altele. Totul intr-o maniera logica si armonioasa. Unele anumeli au fost amuzante, altele au fost funny si altele funny lol. Pentru altele multumiti zeului unic ca v-ati salvat pielea...
Cat pe ce sa uit - le multumesc clientelor mele care au venit special ca sa ma viziteze la V4Vintage, mi-a facut mare placere sa le cunosc personal.
In ansamblu, am descoperit ca lumea de la targuri are o obsesie pentru probatul de manusi. Fiecare doreste sa-si infiga degetelele in cea mai mica manusa cu putinta, de preferinta pe dos si incercand stanga pentru dreapta si dreapta pentru stanga. In curand o sa am in colectie manusi fara degete...
Mi s-au cerut manusi supraelastice la nu stiu ce targ. Nu mai faceti de-astea ca s-ar putea sa fac urat. Sau n-ati invatat pana acum ca nu exista materiale sintetice in anii '30? Nu de alta, dar la ultimul targ asa mi-a comunicat o doamna - ma bucur sa aflu, ca eu nu stiam. De fapt credeam ca toate rochitele de la H&M sunt anii '20 si ca etichetele de pe camasile Ungaro trebuie sa se gaseasca in mod absolut doar pe rochite anii '60. How funny indeed.
Exista si persoane care cauta ceva anume - pantofi 34 cand ele poarta 37, rochii de doi metri lungime cand ele au 1,50 inaltime - si nu gasesc. Va asigur ca nu-s eu de vina!
Imi place cum scutura cate o rochita "ca sa vada materialul" si cum ma intreaba cu aer candid, uitandu-se la bijuterii, "le faceti dumneavoastra?". Din punctul asta de vedere nu sunt singura victima, li s-a mai intamplat si altora.
De asemenea, fake-urile din piele de crocodil provoaca un adevarat delir si sunt intrebata la modul serios "din ce piele e?". Crocodil de cada.
Esenta targurilor asta e - faze adorabile, daca geanta se asorteaza la par sau rochita la tocul de la pantof etc. etc.
Diverse persoane care vor sa-mi vanda musai cate ceva, hainele din sifonier, hainele nepoatei, ale sorei, toate hainele din lume si care n-au inteles -desi am spus in nenumarate randuri - ca NU VREAU. Data viitoare o sa incep sa tip isteric.
La un alt targ mai vechi o domnisoara s-a apucat sa dea peste cap cam tot ce aveam eu pe masa (da, masa aia fucsia de trei metri) asa c-am pus-o sa faca ordine. Bad, bad, bad. I-a prins bine, asa si-a gasit perechea de manusi pe care o cauta.
Cand va cad hainele de pe umeras sa nu credeti ca nu va vad... Va vad, va vad... Incercati sa nu mai calcati pe ele, nu cred ca le prieste.
Dorinta dupa orice targ? Sa abandonez totul si sa fug.
Frustrari? Inca n-am gasit clientul care sa merite sa fie ciomagit. Se pare ca am doar cliente adorabile. Good.
INSA: Nu-s nici Vitange si nici Ventage. Nici "musca cu mustar" - chestia asta aparea in cautarile de pe trafic.ro la Vintage Police si n-as vrea sa aflu de ce.
IN ANSAMBLU, sintetic si rapid (ca mi-e foame): m-am simtit bine la ultimele targuri, la V4Vintage a fost superb dar extrem de obositor, la THE CLOTHES NEXT DOOR LASCENA m-am distrat copios din motive multiple pe care o sa vi le prezint la momentul potrivit (m-am distrat de data asta rimeaza cu "m-am simtit bine"), la fel la targul de asta vara de la Parcul Kiseleff, la LA SCANTEIA ceva mai putin bine (din cauza virozei, nu ca n-ar fi fost targul ok), horror (dar de un horror relativ) la TERASA ACTORILOR. Nu mai stiu pe unde am mai fost, dar am mai fost. Le iau la rand sau cum mi-o veni mie mai bine si va povestesc pe indelete. Dar nu acum.
GEE, CAT PE CE SA UIT, VINTAGE ABSOLUT: argumentul suprem, de nota 10 plus - despre o anumita palarie in contact cu o anumita doamna: nu poate sa fie din catifea de matase ca din anii '30 pana acum o mancau moliile de mult.
Sa inteleg ca pana data viitoare o sa gasesc pe search "molii cu mustar"?
Daca-i pe-asa eu pofta buna va doresc, zeul sa va indrume pasii si Iehova sa va sorcoveasca (nu de alta dar vine sfarsitul lumii si e necesar, util si placut).
O sa fac un sondaj in legatura cu urmatorul targ: cine-i de acord cu organizarea unui stand VINTAGE POLICE sa ridice doua degete. Ghilotina vi-o donez eu, masurile vi le luati singuri.
Am uitat sa vi-o prezint pe Mitzi, noua mea achizitie de la True Vintage. O sa vedeti ce-a patit daca n-a fost cuminte.... O putei vedea in poza preluata de pe site-ul True Vintage. Nu de alta dar nu stiam ce poza s apun la acest articol. Si chiar cred ca Mitzi merita tot respectul.

TARGUL VINTAGE DE LA KISELEFF

marți, 3 noiembrie 2009

TARGUL VINTAGE DE LA KISELEFF

TARGUL VINTAGE DE LA KISELEFF - VIDEO
Am ajuns in sfarsit sa vorbesc si despre targul de la Kiseleff, cel din vara, lung de trei zile, mai ales ca vad ca e graba mare cu targurile, toata lumea vrea sa stie ce, de ce, cum. Insa desi afara e frig de crapa pietrele, noi am ramas inca in vara - ceea ce-mi face placere - era cald, bine si frumos (adica asa cum trebuie sa fie, nu ca acum... nu de alta dar sunt intr-un accelerat proces de congelare in principal din cauza ca n-am apucat sa-mi scot inca hainele groase de iarna din ascunzatoare...).
Targul a fost organizat de A.T.E. Carpatia, mai precis de Heni Heider (pe care deja cred ca toti cei care participa la targuri il cunosc) si a fost unul dintre cele mai bune targuri de vintage realizat pana acum . Apropo, ca tot mi s-a pus aceasta intrebare in ultimul timp, "cum consider eu daca un targ e bun sa nu?", ma gandesc ca e cazul sa raspund. Evident, exista o perspectiva subiectiva (cea a participantului, adica Io, participant ma simt bine / sau Io, participant ma simt naspa) si una obiectiva (adica Io, Vintage Police, umblu, amusin, intreb, pozez, filmez - dupa care ma scarpin in cap si scriu pe blog). Aia obiectiva are doua parti, partea lemn-oasa si partea...? Anyway, doua mai mici si doua mai mari, c-asa-i cu obiectivele astea, sunt din mai multe parti. Cateodata chiar sunt din parti de-a binelea...
1. Organizarea (cine organizeaza, cum, daca-i prezent sau doarme-n post sau isi numara banii tolanit pe soba).
2. Publicitatea (ce publicitate s-a facut, unde - daca e adevarat ce spune organizatorul ca s-a facut...nu intotdeauna e adevarat).
3. Numarul de vizitatori si calitatea lor. Obiectiv controlat de organizator, direct responsabil de cati vin si mai ales de cine vine. Daca-mi vin clienti de la REBU e clar ca ceva scartaie... Numarul de vizitatori depinde si de alegerea locatiei (tot organizatorul...), dar (ce-i drept e drept) de factori variabili: timp, alte targuri desfasurate in acelasi moment etc.
4. Vanzari. O atitudine romantic-idilica e ok, adica tu, carator de stender si jdemii de haine te duci intr-un loc nu ca sa vinzi, ci ca sa casti gura. Cred ca e o contradictie in termeni. Insa nu neg ca te poti simti foarte bine intr-un loc in care chiar nu vinzi mai nimic. Insa e o chestie mai rara. In general se intampla cand iti vine macar unul dintre clientii preferati care, chiar daca nu cumpara nimic, a venit pentru tine. Ideea e ca orice ar spune unul sau altul, tu, participant, te duci (totusi) la targ cu scopul de a comercializa ceva. Ca daca nu te-ai duce foarte bine-n padurice, ca si acolo te simti bine plus ca nu mai trebuie sa-ti devastezi casa, sa indesi totul in masina, sa cari, sa aranjezi, dupa care sa indesi iar totul in masina si sa le descarci.

Ok, si acum sa trec la descrierea targului. Trei zile "de foc" si la propriu, si la figurat. Un organizator foarte atent cu participantii, mereu prezent, dispus sa rezolve orice problema. Spatiu cat cuprinde, mai bine de asa cred ca nu se poate. Publicitate multa si bine facuta, din ceea ce am auzit chiar cu bannere postate in puncte strategice. Bannerele nu le-am vazut, restul publicitatii (mai ales in presa), da. Plus efectele. Foarte multi vizitatori, de toate tipurile - sa zicem ca nu au avut un profil bine definit; de la cei de-a dreptul ignoranti tip "uite, ba, hainele lu' mamaia" (hate them) pana la persoane extrem de rafinate cu care chiar aveai ce discuta.
In materie de vanzari e pe primele trei locuri dintre targurile la care am participat. Iar din cate am vorbit cu ceilalti participanti, se pare ca aproape toata lumea a fost multumita din punctul acesta de vedere. Ma rog, cei pana la care am reusit sa ma tarasc in cea de-a treia zi de targ - a fost si cel mai obositor targ la care am participat, ma dureau picioarele ingrozitor. Nu mai spun ca respectivele casute de lemn se intindeau pe tot bulevardul - nu stiu exact cati participanti au fost, cred ca in jur de 70.
Pe plan personal, multumiri si impliniri concretizate intr-o centura albastru electric de lac, niste pantofi bleumarin peep toe si altii cu platforma stil Harajuku, aurii. Va asigur ca sunt niste chestii monstruoase - adica de-a dreptul delicioase, intr-o zi o sa ii prezint pe site.
So, nota 10 pentru targul de la Kiseleff si speram sa se mai intample chestii din astea si pe viitor.
Video, aici: http://www.youtube.com/watch?v=sEEJJJOh6Vc

CUM A FOST LA TARGUL VINTAGE "DAR DE CRACIUN"THE ARK

Un targ vintage de trei zile, intr-o locatie absolut minunata, The Ark, in cladirea fostei Burse a Marfurilor, unde pot spune ca m-am simtit excelent desi, din punctul de vedere al vizitatorilor, ca numar, nu a fost tocmai ceea ce ma asteptam. Chiar nu mi-a fost deloc clar de ce pentru ca publicitate s-a facut, locatia - la modul ideal - ar fi fost de-a dreptul perfecta, n-a lipsit niciun ingredient din cele necesare ca targul sa iasa bine. Si uite ca n-a iesit tocmai cum ne asteptam noi - asta din punct de vedere strict comercial pentru ca in ceea ce priveste distractia a fost de nota 10. Poate din cauza faptului ca a fost plasat mult prea tarziu in decembrie, prea aproape de perioada sarbatorilor...
Oricum, atmosfera a fost una extrem de placuta iar putinii clienti care si-au facut aparitia chiar au meritat sa fie rasfatati si apreciati - pe de o parte pentru ca se vedea ca chiar sunt interesati de vintage si, pe de alta, pentru ca pe frigul ala groaznic si-au facut curaj sa iasa din casa. Va spun sincer, eu una n-as fi iesit...
Locul propriu-zis pentru plasarea standului a fost cred cel mai bun in absolut de la toate targurile la care am participat pana acum - asa ca m-am putut desfasura dupa voia inimii, mi-a luat mai mult sa aranjez, sa pregatesc "terenul" decat timpul petrecut efectiv la targ. Oricum, postura de "vanzatoare" recunosc ca nici nu-mi place, nici nu mi se potriveste in mod deosebit - mi-e mai usor sa vorbesc cu potentialul client, sa-i explic, sa-i dau toate amanuntele (mda, sunt cam pisaloaga...) istoriei unui lucru sau al altuia decat sa ii vand ceva. De obicei asta e partea care vine de la sine...
Prin urmare, ziua de nastere mi-am sarbatorit-o la targ si nu mi-a parut rau mai ales ca de aceasta data, spre deosebire de alte targuri, participantii au fost bine alesi, m-a bucurat prezenta Mirelei de la Acaju Boutique de la care mi-am luat niste ornamente pentru pomul de Craciun (pe care le-am si folosit deja si chiar arata super) foarte frumoase, realizate si pictate manual. Apropo, v-ati gandit vreodata la un brad impodobit cu caluti si stele de mare, scoici si trandafiri? In plus, cand se termina tarasenia cu bradul, pot fi folosite ca ornamente de perete, de exemplu.
La fel, m-a bucurat ca a fost acolo si Carolina de la Busynka - un site despre care nu am apucat inca sa scriu dar pe care vi-l recomand, o sa gasiti acolo niste chestii extraordinare. Eu m-am ales cu o umbrela "revintagizata", cadou de ziua mea - si trebuie sa recunosc ca am fost tare incantata. La fel si de tutu-ul (e un tutu, nu?) de la Sin Colors - care de altfel au si organizat targul, cred ca acest lucru am uitat sa-l precizez - , verde apa, si care deja a avut mega succes la alte doua petreceri. L-am scos in lume desi Andreea nu era prea convinsa ca o sa-l port.
In plus (pentru ca intotdeauna trebuie sa existe si un plus in plus) mi-am facut si eu un cadou - doar targul se numea 'DAR DE CRACIUN", nu? - pe care-l am chiar acum langa mine pe birou, incantarea chiar nu mi-a trecut inca, da' deloc - o geanta Prada, originala (e posibil sa se si vada in filmuletul pe care il veti gasi postat la sfarsitul articolului) pe care am atarnat-o in interiorul standului pe post de trofeu, o piesa care chiar lipsea din colectia mea de posete. Mai exista acolo o Prada insa e rosie si nu foarte "tipica". Si din pacate nu e vintage...
Gata, daca ma apuc sa discut acum despre posete chiar ca nu ma mai opresc - in materie de colectionat am "perioade", iar in momentul de fata se pare ca am trecut de etapa "esarfe" in favoarea gentilor. Ceea ce - fie vorba-ntre noi - chiar nu e deloc rau: nu sunt niciodata destule!
In fine, chiar mi-a placut targul asta vintage, mi-au placut organizatoarele, locul, atmosfera, prezenta celorlalti, achizitiile mele noi. Si, absolut evident, lucrurile mele la care - mda, stiu ca suna aiurea! - nu ma mai satur sa ma uit, mai ca mi le-as cumpara pe toate!

CUM A FOST LA TARG VERDE CAFE I

luni, 22 iunie 2009

CUM A FOST LA TARG VERDE CAFE I

Absolut normal din punctul meu de vedere sa scriu acum despre cum a fost la targul de la Verde Cafe (editia I, logic) - mai e putin si se face si editia a doua. bannerul il pun mai incolo, tocmai l-am primit...
Deduc voios ca n-am niciun filmulet de la targul respectiv, am in schimb de la targul de la Green Tea, ala il postez pe la Craciun...glumeam, se mai intampla...
Am oricum niste poze pe care mi le-a trimis Oana de la Haine-Vintage, presupun ca ati aflat pana acum ca ea organizeaza targul (ca si pe cel de la Scanteia), nu trebuie sa va mai spun eu. Dar eu totusi va spun (c-asa sunt eu, pisaloaga), din simplul fapt ca acest lucru merita amintit - a muncit foarte mult (banuiesc) si rezultatele s-au vazut.
La prima editie (in ciuda ploii, cred ca si de asta ati aflat) a fost plin de vizitatori (pe cat se putea pe timp de ploaie, normal - n-o zic de-a naibii dar daca era alt targ cu siguranta n-ar fi venit nimeni). Atmosfera super simpatica (cred ca e de la sine inteles ca ma doare gura sa zic asa ceva... vai, nu pot ca carcotesc!), m-am simtit ca acasa (o fi fost si de la inghesuiala post tunete si fulgere)... Ca sa sintetizez:
M-am simtit bine deoarece:
1. a avut cine sa ma ajute, altfel abandonam tot calabalacul in curte. Cum am facut cu masa mea fucsia. Multumirii ploii ca s-a gandit sa nu mi-o strice.
2. am reusit sa ma car cu tot ce aveam inauntru inainte de a suferi daune importante. Normal, am intrat de la primul strop, lucrurile au venit singure. Asa e logic si frumos. Avantajele matrimoniale.
3. Am mancat (salbatic) niste paste foarte bune (ma rog, bune...), pacat ca nu mai am flyerul sa va zic cine sunt furnizorii. dar gasiti flyere la Verde Cafe unde va astept (oricum) sambata. Lucru pe care nu-l pot spune in monetul de fata, am la activ o jumatate de kilogram de cirese si un mar. Deci e mai bine sa va tineti departe (zic eu).
4. Am vandut platformele portocalii cu floricica unei tipe superbe. Ma bucur cand lucrurile potrivite ajung la omul potrivit. Din cate ama uzit si ea se bucura si le poarta cu madrie.
5. Soferul de taxi (Cobalcescu) care m-a adus de la Verde Cafe la domiciliu a protestat impotriva bagajelor. Drept care i-am servit-o in toate directiile (si nici nu i-am dat bacsis). Sac!
In ansamblu m-am distrat excelent, mi-a placut locul (sunt si pomi - de-adevaratele, nu palmieri din aia de plastic!), mi-au placut oamenii (organizatori, participanti si vizitatori), mi-a placut mancarea. Asa ca ma duc si sambata asta (mda, deja e luni, acum am realizat eu - tocmai bine, ieri credeam ca e marti...).
Va pun si pozele, pe post de material didactic. In poze, inainte de ploaie. In urmatoarele trei , in refugiu...
Ah, uitasem: eu fost doua interviuri, nuul la Prima, altul la Antena. N-am vazut, nu stiu nimic...
In episoadele urmatoare: doua chestii bune si doua rele. Sau trei bune, nu mai stiu. Urmeaza una rea, in ordine cronologica. Mda, e vorba despre un targ. fara ploaie, cu mult soare care m-a parjolit ca pe-o chiftea...

TARGURILE VINTAGE ALE LUNII DECEMBRIE

Din nou se simte nevoia unei sinteze, inainte de a posta fiecare afis in parte.
Targurile vintage ale lunii decembrie vor fi urmatoarele:
1. Targul "DAR DE CRACIUN" organizat de SINCOLORS si FRONT. Acesta se va desfasura pe 11, 12 si 13 decembrie in incinta THE ARK (Calea Rahovei 196A).
2. Targul THE CLOTHES NEXT DOOR, intre 12 si 13 decembrie, la Centrul Dansului. Din cate am inteles, listele de partiicpanti sunt inca deschise. Doritorii o pot contacta pe Stefanie la adresa de mail ludwig.stefanie@yahoo.com sau pe Mihaela, mishaelaaaa@yahoo.com.
3. TARGUL VINTAGE DE LA ARENELE ROMANE, in perioada 18-19 decembrie. Locatia este, evident, Arenele Romane. at fiind ca vor fi in jur de 100 de participanti, listele sunt inca deschise. Doritorii sunt rugati sa o contacteze pe Stefanie Ludwig, ludwig.stefanie90@yahoo.com sau theclothesnextdoor .
4. Mult asteptatul targ de la GAIA care va avea loc pe 19 decembrie, din cate am inteles in noua locatie. Cred ca este suficient (pe moment) sa spun ca a fost unul dintre cele mai frumoase targuri la care am participat pana acum.

CU CE VA ASTEPT LA TARGUL VINTAGE THE CLOTHES NEXT DOOR DIN CLUB CONTROL

Dupa cum deja stiti, maine va trebui sa ma impart in doua: o parte la Club Control, la targul vintage THE CLOTHES NEXT DOOR (targul se va desfasura sambata si duminica, 19 decembrie si 20 decembrie, intre orele 12:00 - 20:00 Club Control (intersectia Calea Victoriei cu Strada Academiei, nr 19, in pasaj - chiar la intrarea in pasaj o sa vedeti o pizzerie).

Pentru Control am pregatit mai multe piese casual, toate vintage si retro - rochii invernale superbe, camasi, sacouri, paltoane de toate culorile, fuste, cizme si pantofi, posete, palarii, bijuterii, majoritatea nefiind inca postate nici pe site, nici pe blog. Pe langa asta, o colectie de esarfe de toate culorile si dimensiunile, majoritatea din matase naturala - din anii '30 si pana in anii '80.

Ca intotdeauna, o sumedenie de minunatii vintage, unice si extravagante, peste care nu veti mai avea sansa sa dati in alta parte.

Va astept cu drag, ma gasiti in cea de-a doua camera, pe scena.

CU CE VA ASTEPT LA TARGUL VINTAGE PORTOBELLO X-MASS MARKET DIN CLUB GAIA

Evident, cu altceva decat la targul din Club Control...

Participarea site-ului nostru la targul PORTOBELLO X-MASS MARKET din CLUB GAIA (locatia din Tramului nr. 19, imediat dupa patinoarul Floreasca) a fost conceputa, de data aceasta, mai mult ca o expozitie, o reflectare a ideii de targ vintage, insa unul de lux, stralucitor, exceptional prin intermediul unei colectii care iti taie rasuflarea.

Selectia, orientata in special spre rochii de seara si de ocazie, plicuri din piele de sarpe, posete pretentioase, bijuterii ale anilor '20, '40 sau '50, esarfe delicate imprimate pe matase naturala si incaltaminte pe masura, are in principal rolul de a arata publicului ceea ce inseamna cu adevarat ideea de vintage, intr-o filiatie Paris-Firenze-Bucuresti.

Veti regasi piese prezentate deja pe site si pe blog dar si foarte multe articole pe care inca nu ati avut ocazia sa le cunoasteti.

VINTAGE WARDROBE nu se dezminte nici de aceasta data si va asteapta maine la GAIA ca sa va arate toate aceste minunatii, sa vi le prezinte si sa va explice istoria fiecarui lucru in parte.

CUM A FOST LA TARGUL VINTAGE DIN GAIA BOUTIQUE CLUB, X-MAS IN PORTOBELLO

luni, 21 decembrie 2009

CUM A FOST LA TARGUL VINTAGE DIN GAIA BOUTIQUE CLUB, X-MAS IN PORTOBELLO

Chiar ma gandeam la ce ar mai trebui sa scriu aici, asta intre doua postari pe blogul celalalt (care vor continua si ele ceva mai incolo) - ca de obicei, aveam o lista pe undeva insa mi-e imposibil s-o gasesc in momentul de fata. Asa cum se intampla dupa toate targurile, totul este intors pe dos, de ordonat, resistematizat etc. etc. - o imagine pe care doar cateva grenade bine plasate in mijlocul casei cred ca ar reusi s-o obtina. Si poate ca nici macar cu atata succes...
Nu-i nimic, foarte frumos - asa descopar si eu tot felul de alte lucruri pe care nici macar nu stiam ca le am. E un fel de targ personal, organizat ad-hoc. Merit si eu, nu?Doar pe birou am o aglomerare de obiecte cu care as putea umple macar o jumatate de spatiu la un targ - toata colectia de Vogue si Marie Claire de anul acesta, usor masacrata , tigari, Coca Cola, liste de haine, cuie(?, astea nu-s ale mele), o curea roz, patru palarii minunate despre a caror existenta habar n-aveam, aparatul de fotografiat, carti de vizita, invitatii la tot felul de evenimente, nelipsitele agende (doar aia care-mi trebuie, nu...), doua nurci care se pupa bot in bot, o super carte despre isoria pantofilor (pe care va trebui sa vi-o prezint si voua; mai intai insa va trebui sa vorbesc un pic despre palarii).
Evident, n-o sa vorbesc acum despre palarii (desi se pare ca e mare nevoie, iar intalnesc tot felul de bazaconii pe net...), o sa abordez cel mai la indemana subiect cu putinta, mai ales ca e unul deosebit de placut si (mai ales number 2) ca m-a intrebat foarte multa lume "ce, cum, de ce", asa ca mi-e mult mai simplu sa povestesc aici decat la fiecare in parte, targul vintage PORTOBELLO X-MAS PARTY DIN GAIA BOUTIQUE CLUB. Asta in timp ce se descarca filmuletul - din pacate nu e facut prea bine, pe de o parte lumina nu m-a ajutat si, pe de alta parte, nu puteam sa-mi parasesc locul ca sa filmez, dat fiind ca am participat, concomitent, si la targul din Club Control (doar sambata) si, prin urmare, la Gaia am fost singura.
A fost absolut minunat (dupa cum am mai zis, ca intotdeauna Gaia nu se dezminte!), noua locatie e foarte primitoare, placuta, calda - cred ca mai mult decat un simplu targ, a fost (cel putin pentru mine) un cadou binemeritat. Trecand peste un incident legat de lumanari care m-a facut sa-mi vizualizez colectia sub forma de scrum si cenusa (ca orice sagetator obsesat de foc...), am fost extrem de zglobie si de zambareata (de fapt asta mi se intampla des, insa e necesar de mentionat, cine nu ma cunoaste personal se asteapta la o aparitie stil Hannibal Lecter - e adevarat, sunt un mare fan, insa nu exista nicio asemnare...LOL).
Locul pentru stand (desi ar fi trebuit sa stau in alta parte insa anumite persoane s-au extins prea mult) a fost absolut perfect (si le multumesc Laurei si echipei Evintage pentru asta!), oamenii de acolo - prietenosi si saritori, biscuitii si fursecurile delicioase (n-am reusit sa flu de unde le-au cumparat, daca stie cineva il rog sa-mi spuna si mie) iar clientele marturisesc ca m-au uimit, in sfarsit am avut cu cine discuta despre vintage la modul serios. Adica a iesit cum mi-am propus (de obicei socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ, in ciuda experientei).
Mi-a facut o enorma placere sa stau acolo, un targ de nota 10 (nu ca m-as indoi vreodata de lucrul acesta) din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al comertului propriu-zis. Ma bucur ca piese d valoare au ajuns pe maini bune, la oameni care le inteleg si le apreciaza - pentru mine asta e cea mai mare multumire.
De doua lucruri imi pare rau: ca n-am avut posibilitatea de a filma mai pe larg tot ce s-a intamplat acolo (automat a trebuit sa aleg un moment mai spre final, cand era mai putina lume pentru ca altfel n-ar mai fi avut cine sa stea de vorba cu clientii) si ca n-am apucat sa ma uit prea bine la celelalte standuri - nu exista targ de la care sa nu plec cel putin cu o achizitie pentru colectia personala, de data asta din pacate n-am avut cum.
Asa ca o zi geroasa de iarna, cu viscol, gheata si tot ce poate fi mai antipatic pe lumea asta s-a transformat intr-un minunat Craciun vintage in Portobello...
Ce bine ar fi sa fie un Craciun asa in fiecare zi!
Filmuletele sunt aici, scuze pentru calitatea slaba:
GAIA VINTAGE 1
GAIA VINTAGE 2