CUM A FOST LA TARGUL VINTAGE DIN GAIA BOUTIQUE CLUB, X-MAS IN PORTOBELLO

luni, 21 decembrie 2009

CUM A FOST LA TARGUL VINTAGE DIN GAIA BOUTIQUE CLUB, X-MAS IN PORTOBELLO

Chiar ma gandeam la ce ar mai trebui sa scriu aici, asta intre doua postari pe blogul celalalt (care vor continua si ele ceva mai incolo) - ca de obicei, aveam o lista pe undeva insa mi-e imposibil s-o gasesc in momentul de fata. Asa cum se intampla dupa toate targurile, totul este intors pe dos, de ordonat, resistematizat etc. etc. - o imagine pe care doar cateva grenade bine plasate in mijlocul casei cred ca ar reusi s-o obtina. Si poate ca nici macar cu atata succes...
Nu-i nimic, foarte frumos - asa descopar si eu tot felul de alte lucruri pe care nici macar nu stiam ca le am. E un fel de targ personal, organizat ad-hoc. Merit si eu, nu?Doar pe birou am o aglomerare de obiecte cu care as putea umple macar o jumatate de spatiu la un targ - toata colectia de Vogue si Marie Claire de anul acesta, usor masacrata , tigari, Coca Cola, liste de haine, cuie(?, astea nu-s ale mele), o curea roz, patru palarii minunate despre a caror existenta habar n-aveam, aparatul de fotografiat, carti de vizita, invitatii la tot felul de evenimente, nelipsitele agende (doar aia care-mi trebuie, nu...), doua nurci care se pupa bot in bot, o super carte despre isoria pantofilor (pe care va trebui sa vi-o prezint si voua; mai intai insa va trebui sa vorbesc un pic despre palarii).
Evident, n-o sa vorbesc acum despre palarii (desi se pare ca e mare nevoie, iar intalnesc tot felul de bazaconii pe net...), o sa abordez cel mai la indemana subiect cu putinta, mai ales ca e unul deosebit de placut si (mai ales number 2) ca m-a intrebat foarte multa lume "ce, cum, de ce", asa ca mi-e mult mai simplu sa povestesc aici decat la fiecare in parte, targul vintage PORTOBELLO X-MAS PARTY DIN GAIA BOUTIQUE CLUB. Asta in timp ce se descarca filmuletul - din pacate nu e facut prea bine, pe de o parte lumina nu m-a ajutat si, pe de alta parte, nu puteam sa-mi parasesc locul ca sa filmez, dat fiind ca am participat, concomitent, si la targul din Club Control (doar sambata) si, prin urmare, la Gaia am fost singura.
A fost absolut minunat (dupa cum am mai zis, ca intotdeauna Gaia nu se dezminte!), noua locatie e foarte primitoare, placuta, calda - cred ca mai mult decat un simplu targ, a fost (cel putin pentru mine) un cadou binemeritat. Trecand peste un incident legat de lumanari care m-a facut sa-mi vizualizez colectia sub forma de scrum si cenusa (ca orice sagetator obsesat de foc...), am fost extrem de zglobie si de zambareata (de fapt asta mi se intampla des, insa e necesar de mentionat, cine nu ma cunoaste personal se asteapta la o aparitie stil Hannibal Lecter - e adevarat, sunt un mare fan, insa nu exista nicio asemnare...LOL).
Locul pentru stand (desi ar fi trebuit sa stau in alta parte insa anumite persoane s-au extins prea mult) a fost absolut perfect (si le multumesc Laurei si echipei Evintage pentru asta!), oamenii de acolo - prietenosi si saritori, biscuitii si fursecurile delicioase (n-am reusit sa flu de unde le-au cumparat, daca stie cineva il rog sa-mi spuna si mie) iar clientele marturisesc ca m-au uimit, in sfarsit am avut cu cine discuta despre vintage la modul serios. Adica a iesit cum mi-am propus (de obicei socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ, in ciuda experientei).
Mi-a facut o enorma placere sa stau acolo, un targ de nota 10 (nu ca m-as indoi vreodata de lucrul acesta) din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al comertului propriu-zis. Ma bucur ca piese d valoare au ajuns pe maini bune, la oameni care le inteleg si le apreciaza - pentru mine asta e cea mai mare multumire.
De doua lucruri imi pare rau: ca n-am avut posibilitatea de a filma mai pe larg tot ce s-a intamplat acolo (automat a trebuit sa aleg un moment mai spre final, cand era mai putina lume pentru ca altfel n-ar mai fi avut cine sa stea de vorba cu clientii) si ca n-am apucat sa ma uit prea bine la celelalte standuri - nu exista targ de la care sa nu plec cel putin cu o achizitie pentru colectia personala, de data asta din pacate n-am avut cum.
Asa ca o zi geroasa de iarna, cu viscol, gheata si tot ce poate fi mai antipatic pe lumea asta s-a transformat intr-un minunat Craciun vintage in Portobello...
Ce bine ar fi sa fie un Craciun asa in fiecare zi!
Filmuletele sunt aici, scuze pentru calitatea slaba:
GAIA VINTAGE 1
GAIA VINTAGE 2