CA SI VINTAGE, DECI.

miercuri, 23 iunie 2010

CA SI VINTAGE, DECI.

Deci. Vin acasa la orele 21 si 20 de minute dupa un cacat de zi cu ploaie cat intr-un borcan cu muraturi, ploaie care a binevoit sa stea exact cand m-am urcat eu in masina si sa reinceapa fix cand am coborat. A trebuit sa car dupa mine o umbrela argintie, ca alta n-am gasit prin casa. N-am aruncat-o in primul sant pentru ca aveam (totusi) nevoie de ea. Urasc umbrelele. Nu stiu daca v-am mai zis chestia asta, da' sincer le urasc. daca o sa va uitati pe site o sa vedeti ca n-am nicio umbrela acolo. Desi am o intreaga colectie de umbrele si umbrelute de epoca pe care nu ma-ndeamna inima sa le pozez. Asta din cauza ca nu pot sa le sufar. Uite d-aia.
Si dupa ce-am pedalat eu prin ploaie si prin reviste din anii '50 vreo opt ore (pline de praf, ca da bine cu umezeala, ca un fel de autobronzant...pot sa zic Avon. Asa. ca un autobronzant de la Avon. Habar n-am daca au autobronzant ca nu folosesc. Nici autobronzant. Si nici Avon) vin acasa. Asta dupa ce-am mancat doua mere de la Carrefour care nu erau tocmai mere ca erau date cu un fel de ceara care nu s-a dus la spalat - banuiesc ca o sa se depuna tandru pe stomac. Ca sa nu existe niciun dubiu: urasc merele. Si mici si mari si verzi si rosii. Urasc orice mar. Urasc fructele in general, le-as sterge de pe tabela de marcaj. da' fara mere nu-i dieta. Adica poa' sa fie dieta, da' dieta fara nimic. Asa ca am mancat merele totusi.
Deci. Chem un taxi pe Dacia. Care nu vine in ciuda faptului ca eu am bun simt si-l astept 20 de minute. Ma pune dracu' sa iau autobuzul deoarece descopar incantata ca am bilet. Nu stiu de unde am eu bilet, ca nu circul niciodata cu autobuzul Uite ca am. Na. In ciuda faptului ca urasc autobuzele, da' le urasc asa de rau ca sunt in stare sa nu ma mai duc nicaieri daca trebuie sa iau autobuzul. Si zdranga-zdranga, zdranga-zdranga ajung eu acasa, trec peste episodul cu cersetorul imputit care se urca la un moment dat - trebuia sa se urce, banuiesc ca e din programul impus.
Acasa doftoricesc una bucata caine pe jumatate chelbos ca si-a smuls blana de pe el. Presupun ca-si uraste blana. Oricum, e foarte punk acum, chiar imi place.
La etmbelizor, meciuri si Dan Diaconescu, Basescu si Boc. da' de data asta, teapa. Eu nu ma uit la televizor. Ati ghicit. Urasc televizorul. Unica mea interactiune cu persoana lui este sa il sting ori de cate ori il gasesc aprins.
Gheavolu' castiga, mananc totusi o omleta. pe care oricum o urasc din simplul motiv ca nu e inclusa in dieta. Oricum, cu doua mere si-o omleta gheavolu' n-are decat sa manance ce mai gaseste.
Si nu o prea gaseste nimic in urmatoarele doua saptamani (pardon, una si jumatate) din simplul motiv ca eu nu gatesc. Exact, urasc sa gatesc. Nu gatesc decat foarte rar si cand sunt in tone foarte bune. Si cum zilele astea n-are cine sa-mi dea de mancare nu gatesc. Nu gatesc, nu mananc - foarte simplu.
Ei, dupa toate astea eu ar trebui sa stau de vorba si cu canarii vintage care circula pe net. Daca va-ntrebati ce-i cu canarii vintage gasiti explicatia in articolul precedent, la comentarii.
O alta chestie pe care o urasc rau de tot e sa explic aceleasi si aceleasi lucruri de o mie de ori. Mai ales atunci cand e complet inutil.
Cred ca va sosi cat de curand momentul sa ma mai desfasor si prin alte parti unde timpul meu chiar e investit cu folos.
Deci.

NOTA
In foto, genuine vintage glamour. Made in Romania.

NOTA2
Explicatia titlului. daca-mi ceri explicatia titlului esti bou. Fara alte explicatii. "Ca si bou" tu n-ai dreptul sa ma freci pe mine la cap.