DE-ALE MELE...

Cateodata vad ca se strang tone de spam la comentariile de pe site, pe care le sterg "la gramada", cate o suta o data. Se pare ca e cam la fel si cu oamenii, cateodata mai trebuie sa resetezi pe unul, pe altul, are dreptate cine zice ca-mi pierd vremea cu toti neavenitii si cu toate tampeniile. Nu de asta n-am mai scris pe site, n-am mai avut timp (pur si simplu) din cauza postarilor saptamanale de pe Vintage Wardrobe. Nu ca n-as fi avut ce sa scriu, cand simt nevoia de o repriza rapida de ras e suficient sa intru pe cateva site-uri vintage romanesti si distractia e garantata. Nu ma mai enervez, n-am de ce. Nici macar sens sa mai dau cu parul n-are, fiecare si-o face cu mana lui. Ceea ce nu inseamna ca nu voi mai da cu parul, mai dau din cand in cand pentru ca e distractiv.
Imi place sa starnesc panica-n cotetul cu gaini.
Intre timp, ce-am mai facut? Pai numai de bine, in ciuda urarilor prin care se amesteca si un sharpei (eterna tematica a varstei, mda). Bai oameni, e nasol sa ai "dusmani" prosti. E atat de nasol ca nici nu va inchiputi voi. Nici macar n-ai cu cine sa te certi - ce sa te certi cand vezi ca aluia ii curg balele pe tastatura ca la oligofreni? Nu fac discriminare, oligofrenii macar se leagana si, daca le pui muzica, bat din palme si se bucura ca niste copii. Dar tampitii 'articulati" n-au nici macar privilegiul asta.
Cred ca-s depresiva de la atatea fotografii, descrieri si masuratori. Nu-mi place sa pun atatea lucruri pe site, ma simt jefuita. Dar oricum, acum am  promis, asa ca pana la mijlocul lui decembrie asta facem.
Ca sa revin la ganduri superficiale si placute, iar ma blochez: la intrebarea "ce ti-ai dori" (adica io, V.W.). E o perioada din aia in care - fir-ar sa fie - n-am preferinte. N-am obsesii (si asta e nasol). Tre' sa am obsesii, macar o tona de cravate, ceva absolut inutil. In general ador chestiile inutile. Nu ornamentale, inutile. sau care nu stiu la ce se folosesc. Ultima oara mi-am luat niste "gherute" din os  care pareau ca nu servesc la nimic. Dupa ce-am aflat ca-s instrumente de mancat fructe de mare nu mi-au mai placut. Pacat ca n-am chef de facut fotografii acum, v-as fi aratat cel mai dragut lucru inutil de pe fata pamantului (care e si-al meu, in treacat fie spus): o farfurioara minuscula Rosenthal dintr-un serviciu pentru papusi.
Mi-am luat o esarfa cu pisici. Pe care inca n-am purtat-o, sper ca se va dovedi inutila. Sau macar ca imi va provoca o noua obsesie. Pentru pisici, evident, nu pentru esarfe.
Imi face placere cand merg in club sa vad cum se preumbla posetutele de la mine. Sambata am vazut doua. Plus o fusta cu pisici pe care nu stiu de unde sa o dibuiesc.
M-am horatat: vreau o fusta cu pisici pe care s-o port cand joc darts in pub. Si care sa se unduiasca - ele (pisicile) fiind prediscpuse la o astfel de miscare.
Nu incercati sa balositi comentariile daca nu intelegeti. Inseamna ca nu puteti. Si pe mine doar ma faceti sa-mi pierd timpul.
Mai bine joc darts.