luni, 7 februarie 2011

VINTAGE HIHIHI (SI HOHOHO RETRO)

VINTAGE HIHIHI (SI HOHOHO RETRO)


Vad ca mi-am luat prostul si uratul obiceiul de a-mi bea de una singura cafeaua, fara sa invit si pe voi - toata lumea imi duce dorul, unii dintr-un punct de vedere pozitiv, altii din alte puncte de vedere asa ca (banuiesc) ca e cazul sa satisfac pe toata lumea. Mai ales ca nu exista doar cafeaua de dimineata, ci si aia de pranz/seara sau cand se mai bea cafeaua.
Nu ca nu mi-as dori sa dau pe aici mai des insa, dupa cum bine stiti (again), e o perioada intensa de targuri si de postari pe blog/site, de alergat prin spalatorie, de pozat, masurat, gadilat.
De gadilat ma gadil tare usor, de mai multe ori pe saptamana si tot de atat de multe ori pe zi. Pe viitor voi avea grija sa fiti si voi gadilati, nu de alta dar nu-mi place sa rad singura (ca proasta-n targ, vorba aia), asa ca - in curand - va propun sa radem impreuna. Unii or sa rada de bucurie, altii or sa rada de "in sfarsit...", vor mai fi cativa care-or sa rada-n pumni, de voie- de nevoie, de rasu'plansu', de-a baba-oarba, de-a puia-gaia, de-a hotii si vardistii... Las' ca stiti voi despre ce este vorba...
Saptamana trecuta, la targul Sincolors de la The Ark, am ras, de exemplu, de-o clienta foarte insistenta care ma tot intreba daca rochia anii '30 la care se uita a fost vreodata purtata. I-am raspuns ca bineinteles, dar nu va faceti probleme, oricum persoana care a purtat-o a murit de mult... Nu stiu daca a gustat gluma (who cares?), ar fi fost mai de efect daca as fi avut o maneta, ceva, de care sa trag si sa apara, ilustrativ, cadavrul. Bestial - poveste completa, livrare la domiciliu in 24 de ore.
Trec in galop peste clientii inocenti care ma intreaba de cate-o chestie "vaaai, ce dragut, da' le faceti dumneavoastra?" Sigur ca da, toate le faceam eu, da' intr-o viata anterioara.
Tot la capitolul funny stuff as trece si repulsia visceral-fitoasa a unora pentru poliester (plus dragostea obligatorie fata de matasea naturala) fara a intelege ca, de multe ori, valoarea de colectie a unei astfel de piese e mult mai mare.
Obsesia asta pentru matasea naturala (atentie, nu pentru orice material natural) am intalnit-o doar in Romania si, cel putin din punctul meu de vedere, e amuzanta. Ma refer la matasea naturala simpla care e net preferata in fata unui santung sau a unei piese din organza. Whatever.
A mai fost o doamna tare draguta care a insistat sa ii gasesc o palarie care sa ii placa ei. N-am resuit sa-i gasesc o palarie care sa ii placa ei, eu cand gasesc ceva gasesc doar ce-mi place mie - ciudat rau de tot. De fapt ar fi trebuit sa fie un fel d epalarie ca un fel de caciula care sa fie ca un fel de palarie dar sa nu fie tricotata dar nici din fetru si totusi sa nu fie mov mai bine neagra da' mie nu-mi place negrul. Si tot asa. Nu-i asa ca e amuzant?
De ras e si faptul ca a nins, a nins cu bulbuci, cu spume de mi s-a facut rau, nu suport zapada, nu suport zapada in Bucuresti, ce scarbos, ce namol, ce mizerie. Dupa ce ca azi a trebuit sa ajung la infamele ore 10:00 undeva, n-am gasit taxi (si cand l-am gasit taximetristul era antipatic, inauntru era cald ca-n butoi, m-am sufocat de ganduri criminal-anxioase, noroc cu caciula albastru electric in forma de coif de care sunt foarte mandra, mi-am luat-o la targ). Si tot asa, si tot asa.
Ah, am uitat, daca ma mai pune cineva pe drumuri inutil promit sa-i rup picioarele cu bata aia de baseball pe care nimeni nu s-a gandit ca e cazul sa mi-o faca cadou de ziua mea. Nu-i nimic, am primit o umbrela si un tutu verde, de care sunt foarte mandra. De vazut daca se pot folosi pe post de armament in caz de nevoie.
Asa ca am ajuns la orele 12 fara ceva (irelevant) acolo unde trebuia sa ajung si m-am plictisit instantaneu, ca si ieri cand nu stiu ce mi-a venit sa ajung ca oricum n-avea niciun rost.
Oricum, am vazut ca amenintarea mea c-o sa va rup degetele unul cate unul daca va mai infigeti unghiile prin manusile mele (care fac concurenta neloiala manusilor din plastic made in china, scor 10 la 65) a functionat - cine probeaza, cumpara.
Si nu va mai puneti foto in sutien si cu botul tuguiat pe net, s-ar putea sa va gasesc. Nu degeaba sunt Vintage Police.
Dupa cum se poate observa/nota/sublinia sunt in toane foarte bune. Pregatesc articolele pentru cele doua targuri (THE CLOTHES NEXT DOOR CONTROL si CHRISTMAS IN PORTOBELLO - GAIA) si intre timp mai postez cate ceva pe blog/site (si asta se va intampla - aproximativ - zilnic, nu o data pe saptamana asa cum erati obisnuiti).
Ultima portie de ras - ba nu, penultima! - am luat-o azi de dimineata cand (dupa ce mi s-a explicat ce-i ala vintage) mi s-a dat sfatul de a merge prin Germania si Austria ca sa culeg niste piese (nu ca alea naspa de la mine de pe site). Heidi, fetita muntilor - uite unde zacea ea si eu nu stiam. Asa ca mai bine rad - sau ca sa fiu in ton cu comentariul, "ma rad" (fata). Promit sa te-ngrop in costum tirolez...
Si tot in ritm zglobiu si razator am aflat de existenta unui targ in Pasajul de la Universitate. Nu ma intrebati cine a participat, nu m-am aventurat pana acolo. Eleganta vintage depaseste orice limite...

2 comentarii:

VHM spunea...

Femeie, mor de ras, mi-am propus sa-ti citesc tot blogul din scoarta-n scoarta, pur si simplu ma doare burta de ras. Nu stiu daca o sa rad la fel cand mi-o intra blogul in "gratiile" tale, dar deocamdata sunt cu gura pana la urechi :))

Unknown spunea...

Multumesc din nou! Nu cred ca e cazul ca cineva sa isi faca probleme din aceasta cauza, intre timp am schimbat tactica. Metoda si-a facut efectul la timpul respectiv - deja cine a avut urechi sa auda si a dorit sa se schimbe, a facut-o. Cine nu, tot degeaba. Din fericire clientele au fost primele care au invatat ca trebuie sa fie atente si sa se informeze inainte de a cumpara (sau sa faca scandal in caz de evenimente nefericite). In rest - ca in Romania. Adica fara numar.